Mierea este un produs foarte uşor de falsificat prin folosirea de adaosuri nepermise, pe primul loc aflându-se zahărul invertit. De asemenea, se mai poate falsifica prin folosirea de glucoză şi fructoza industrială, astfel că unele sortimente de miere ajung să conţină astfel de adaosuri până la 95%. Pe lângă acestea, se mai folosesc substanţe conservante pentru a preveni fermentarea ce poate apărea în urma procesului de falsificare.
Încearcă următoarele metode de verificare pentru a-ţi da seama dacă mierea pe care ai comparat-o este naturală:
1. Verificarea gustului şi a mirosului
Mierea naturală are un gust parfumat şi aromat, acesta provenind de la plantele melifere de la care albinele au extras nectarul.
Gustul mierii nu trebuie să fie doar exclusiv dulce, ci trebuie să fie plăcut şi plin de arome. La degustare, mierea naturală provoacă o senzaţie de arsură uşoară în gât, în timp ce mierea artificială nu prezintă această caracteristică.
Mierea artificială în cele mai multe cazuri nu are miros, însă ţinută mai mult timp în borcane, începe să miroase a acru, a stătut.
2. Verificarea densităţii
Mierea are densitatea mai mare decât a apei, astfel dacă turnaţi o lingură cu miere într-un pahar cu apă rece, aceasta nu se va dizolva uşor şi va cădea rapid pa fundul paharului, rămânând acolo.
Cea falsificată nu are densitatea mai mare că a apei şi astfel se împrăştie uşor în tot paharul, atunci când o amesteci cu o lingură.
Mierea naturală se cristalizează.
3. Verificarea elasticităţii
Mierea are un conţinut scăzut de apă şi astfel prezintă o mişcare de tip elastic. Astfel, atunci când este turnată, mierea naturală nu se separă în straturi şi se prelinge, tocmai datorită acestei elasticităţi, în timp ce mierea artificială se separă.
O altă metodă de testare a elasticităţii este să turnaţi o linguriţă de miere pe o coală de hârtie. Dacă se împrăştie cu repeziciune este artificială.
Întoarceţi borcanul de miere cu fundul în sus. În interiorul acestuia trebuie să apară o bulă de aer sub formă de pară. La mierea naturală, această bulă trebuie să urce încet spre fundul borcanului.
4. Prezenţa impurităţilor
O miere naturală, în comparaţie cu una falsificata prezintă mici impurităţi: polen, mâncare de la albine, microparticule de ceară şi propolis. Mierea naturală nu face spumă.
Alte metode de testare a mierii:
- Încălzeşte o linguriţă cu miere, dacă este naturală se va topi treptat.
- Aşa cum ziceam, mierea nu se dizolvă uşor în apă. Adaugă în apă amestecată cu miere, 2-3 picături de iod, dacă nu se albăstreşte este naturală. Poţi să mai apelezi şi la altă metodă, adăugă în apă cu miere, 2-3 picături de oţet, dacă aceasta se înspumează mierea este contrafăcută.
- Afunda o bucată de pâine mai veche în miere, după 8-10 minute pâinea trebuie să fie în continuare tare şi nu moale.
- Introdu o bucată de oţel inoxidabil încălzită în miere. Dacă este naturală aceasta se va lipi de bucată şi nu va curge înapoi în borcan.
Ca şi concluzie, după cum se observă metodele de testare sunt multe, însă falsificatorii se perfecţionează şi doar analizele de laborator pot scoate la iveală falsificarea. Cel mai sigură metodă este să apelaţi la un furnizor de încredere. Acesta trebuie să hrănească albinele exclusiv cu miere şi nu trebuie să încălzească mierea la o temperatură mai mare de 40 de grade Celsius, când o scoate din stup, deoarece se descarcă o substanţă toxică în aceasta.
Ți-a plăcut articolul? Dacă da, atunci da-ne LIKE! 🙂